2
UNITATEA 2
EXCREȚIA ÎN DIFERITE MEDII DE VIAȚĂ
Principalele adaptări ale excreției viețuitoarelor care trăiesc în diferite medii de viață sunt date de
cantitatea și de calitatea apei disponibile și de temperatura mediului în care trăiesc.
La plante, unde prin transpirație se pierde cea mai mare parte din apa absorbită, adaptările sunt
corelate cu capacitatea de a economisi apă și de a limita pierderile. Cea mai eficientă economisire
a apei se face prin reducerea suprafeței frunzelor.
La cactuși, care trăiesc în zone deșertice, frunzele s-au redus, rămânând doar niște spini (fig. 14),
iar tulpinile sunt groase, verzi, având rolul de a realiza fotosinteza și de a depozita apa. La conifere,
plante care își păstrează frunzele și iarna, când temperatura este scăzută și absorbția redusă, frunzele
sunt subțiri și protejate cu un strat de ceară (fig. 15).
Tot o modalitate de economisire a apei au găsit și plantele care trăiesc în soluri nisipoase. La acestea,
stomatele sunt adâncite în interiorul frunzelor; astfel, vaporii de apă vor părăsi mai greu frunzele.
Fig. 14
Cactus
Fig. 15
Frunze de pin
Adaptări ale sistemului excretor și ale excreției la animale
Excreția la pești prezintă diferențe în funcție de tipul de apă – dulce sau sărată – în care trăiesc.
Aparent, apa nu ar trebuie să fie o problemă pentru animalele acvatice. La peștii de apă dulce,
apa intră permanent în corp și trebuie eliminată; se elimină un volum mare de urină diluată (fig. 16).
Fig. 16
Rinichii la pești
La peștii marini, apa este consumată în cantitate
mai mică și păstrată în corp; urina este mai
concentrată, având mai puțină apă și mai multe
substanțe dizolvate.
O parte din substanțe se elimină și la nivelul
branhiilor. La unele animale marine există
glande care elimină excesul de sare.
La animalele terestre, adaptările sunt legate
de conservarea apei în corp și depind de temperatura
și de ariditatea mediului în care trăiesc.
Nefronii prezintă modificări; în raport cu nefronii
rinichilor umani, la animalele care fac economie
de apă, tubii uriniferi sunt lungi, asigurând recuperarea intensă a apei în corp.
Învelișul corporal evită supraîncălzirea, iar la unele specii, glandele sudoripare lipsesc.
104