3. Pentru a evidenția rolul dioxidului de carbon, pregătim alte două vase cu plante acvatice, acoperite în același mod, doar că unul va avea apă minerală în loc de apă obișnuită, iar altul, apă fiartă și răcită (prin fierbere, s-a eliminat dioxidul de carbon). Ce crezi că vei observa? În care dintre vase planta va produce mai mult oxigen?

O altă modalitate de a spori concentrația de dioxid de carbon în apă este dizolvarea unui plic de bicarbonat de sodiu alimentar.

În natură, concentrația în aer a dioxidului de carbon este de 0,03%. Intensitatea fotosintezei crește odată cu concentrația până la 5%, după care scade, deoarece dioxidul de carbon în exces devine toxic.

4. Pentru a evidenția rolul temperaturii, pune vasul cu planta la diferite temperaturi și măsoară numărul de bule de oxigen în fiecare situație: când pui vasul cu planta în alt vas cu gheață sau când îl pui pe sobă/calorifer.

Fotosinteza începe la câteva grade peste 0, dar fiecare plantă prezintă adaptări în acest sens: coniferele fac fotosinteză și la temperaturi negative. La peste 30ºC fotosinteza scade, deoarece stomatele se închid pentru a preveni deshidratarea, iar circulația gazelor prin frunze este încetinită.

Scăderea cantității de apă disponibilă determină scăderea cantității de apă din frunze și închiderea stomatelor. Dintre substanțele minerale cele mai importante sunt cele cu azot, fosfor și cu potasiu. Pentru optimizarea fotosintezei se recomandă administrarea de îngrășăminte care să conțină aceste substanțe.

Factorii interni sunt reprezentați de vârstă (plantele mai tinere fac fotosinteză mai intens decât cele vârstnice) și de cantitatea de clorofilă din frunze (plantele cu frunze de culoare verde închis, cu multă clorofilă, fac fotosinteză mai intens decât cele cu frunze verde deschis).

37