Oamenii respiră aer atmosferic cu ajutorul unui sistem respirator pulmonar: plămâni cu alveole pulmonare,
înconjurate de capilare sanguine, la care aerul ajunge printr-un sistem de tuburi.
Majoritatea viețuitoarelor terestre respiră în acest mod, dar există adaptări la diferite grupe de
viețuitoare, datorate alcătuirii generale a corpului și mediului de viață în care trăiesc.
Respirația la insecte – sistem respirator traheal
Insectele nu au plămâni, iar întregul lor sistem respirator se bazează pe tuburi ramificate în tot corpul,
numite trahei, cu deschideri la exterior – spiracule (fig. 20).
Datorită ramificării puternice a traheilor, aerul ajunge în contact cu celulele corpului fără a mai fi
necesar transportul gazelor respiratorii de către sânge; respirația și circulația la insecte sunt separate,
iar sângele este incolor, lipsit de hemoglobină.
Fig. 20
Sistemul respirator și schimburile de gaze respiratorii la insecte
Amintește-ţi
•
Amintește‑ți rolul
hemoglobinei în
transportul gazelor
respiratorii la om!
Respirația prin piele – la nevertebrate și la vertebrate
Fig. 21
Râma – piele subțire,
bogat vascularizată
Fig. 22
Pielea broaștei de lac
Viețuitoarele terestre simple, lipsite de sistem respirator, respiră
prin piele. La râmă, culoarea roz este dată de sângele observat prin
transparența
pielii (fig. 21). Oxigenul și dioxidul de carbon străbat
cu ușurință
pielea subțire și peretele vaselor de sânge din apropierea
pielii.
Aplicaţie
Descrie traseul celor două gaze respiratorii prin pielea râmei!
De ce crezi că râmele sunt vizibile mai ales după ploaie?
Tot o piele subțire, umedă și bogat vascularizată au și amfibienii.
Amfibienii au fost primele vertebrate care, în decursul evoluției,
au trecut de la viața acvatică la cea terestră. Trecerea nu este completă,
după cum spune și numele lor (amfibian = animal cu viață
dublă), așa că au rămas dependente de mediul acvatic sau măcar
umed pentru respirația prin piele (fig. 22).