×

Cuprins:

FUNCȚIILE DE NUTRIȚIE ÎN LUMEA VIE
2
CIRCULAȚIA ÎN LUMEA VIE
În lumea vie, circulaţia este o funcţie de nutriţie vitală. Ea permite deplasarea substanţelor în formă lichidă, în corpul tuturor viețuitoarelor. Deci, toate vieţuitoarele sunt dependente de apă.
Primele organisme de pe Terra au apărut și s-au dezvoltat în mediul acvatic. Substanţele necesare vieţii pătrund în corpul vieţuitoarelor sub formă dizolvată în apă. Organismele unicelulare (fig. 1) fac schimburi cu mediul lor de viaţă pe toată suprafaţa membranei celulare. Organismele pluricelulare (fig. 2) fără ţesuturi specializate conduc apa prin corpul lor de la o celulă la alta; chiar dacă celulele au pereţi celulari, aceștia sunt subţiri.
Plantele terestre au ţesuturi specializate, dintre care unele, cu celule cu pereţi groși, au nevoie de un sistem de tuburi prin care să circule substanţele necesare vieţii și care să facă legătura dintre mediul intern și mediul extern. Aceste tuburi ramificate care conduc substanţele în corpul plantelor se numesc vase conducătoare (fig. 3), iar plantele care le conțin se numesc plante vasculare.
Imagine
Fig. 1 Organisme unicelulare
în mediul extern
Imagine
Fig. 2 Mușchi – celule cu pereții
celulari subțiri
Imagine
Fig. 3 Vase conducătoare,
la microscop
În regnul animal circulaţia lichidelor în corp se poate realiza în diferite forme. La fel ca plantele mai simple, primele grupe de nevertebrate (spongierii, celenteratele și viermii laţi) nu au organe specializate pentru circulaţia lichidelor cu rol de transport și realizează schimburi de substanţe cu mediul pe toată suprafaţa corpului. La animalele mai complexe, schimburile de substanţe și transportul acestora în corp se fac prin organe specializate. Moluștele și artropodele prezintă un sistem circulator deschis; sângele lor circulă prin organe specializate, dar, în unele regiuni, ajunge în cavităţi sau în lacune ale corpului. Unele nevertebrate (viermii inelaţi, de exemplu) și toate vertebratele prezintă un sistem circulator închis (fig. 4). Sângele lor se deplasează doar prin organele sistemului circulator (inimă sau inimi și vase de sânge) și nu vine în contact direct cu celulele; schimburile de substanţe cu organele corpului pot avea loc doar la nivelul unor vase cu pereți foarte subţiri.
Imagine
Imagine
Fig. 4 Sistem circulator închis:
a – vierme inelat (râmă); b – mamifer (câine)
Aplicaţie
Compară cele două tipuri de sisteme prin care circulă sângele în corpul animalelor. Folosește manualul digital ca sursă de informaţii suplimentare.
71