Circulaţia apei prin corpul plantelor depinde de temperatura aerului și a solului (fig. 15). În solul îngheţat nu există apă accesibilă pentru plante, așa că absorbţia are loc la temperaturi pozitive. Astfel, iarna este o perioadă de repaus vegetal. Intensitatea absorbţiei crește odată cu creșterea temperaturii până la 30°–35°C, după care scade. Temperatura ridicată crește absorbţia prin mecanisme pasive, datorită transpiraţiei; la temperaturi mari, transpiraţia se oprește pentru a evita deshidratarea; dar acest fapt duce și la scăderea absorbţiei.

Fig. 15 Temperatura solului

Apa reprezintă cea mai mare parte din compoziţia sevei, așa că nivelul de apă din sol influenţează puternic absorbţia. Aceasta este optimă atunci când apa umple cca 70% din spaţiile dintre particulele solului; restul spaţiului trebuie să rămână cu aer.

În caz de secetă, nivelul apei se suplimentează cu irigaţii și cu aspersoare (fig. 16), pentru a asigura procentul optim de apă.

Ai grijă de plantele din ghivece, ele depind de tine pentru apa necesară vieţii lor!

Fig. 16 Folosirea de aspersoare

Oxigenul din sol este necesar respiraţiei rădăcinilor și creșterii perilor absorbanţi (fig. 17). Am văzut că există un nivel optim al apei în sol; peste acest nivel, absorbţia se oprește, de aceea, în cazul unor inundaţii, apa trebuie drenată din sol pentru a permite respiraţia și absorbţia optimă a apei de către plante. Dacă apa nu este drenată, rădăcinile putrezesc în sol, iar frunzele au un aspect ofilit; în cele din urmă, plantele mor.

Fig. 17 Peri absorbanți în sol

Pentru a face apa accesibilă plantelor, solul trebuie să aibă o anumită alcătuire, densitate, compoziţie, aciditate etc. Densitatea solului influenţează capacitatea sa de a reţine apă și aer. Substanţele minerale trebuie să se afle în proporţii optime. Deficitul de minerale din sol se suplimentează cu îngrășăminte (fig. 18).

Fig. 18 Fertilizarea solului