FUNCȚIILE DE NUTRIȚIE ÎN LUMEA VIE

SISTEMUL CIRCULATOR ȘI CIRCULAȚIA LA OM

Amintește-ţi

• Care sunt lichidele principale care formează mediul intern?

Sângele și limfa circulă prin organele care formează sistemul circulator. Sângele circulă prin sistemul circulator sanguin, iar limfa circulă prin sistemul circulator limfatic.

Sistemul circulator sanguin este format din inimă și vase de sânge (artere, capilare și vene). Aceste organe permit trecerea sângelui, deoarece sunt cavitare și dispuse unul în continuarea altuia, formând un sistem circulator închis.

Doar substanţele și leucocitele pot ieși prin pereţii unor vase, fără a le leza.

Prin acest sistem circulator închis circulă atât sângele oxigenat, cât și sângele neoxigenat. Inima pompează și recuperează cele două tipuri de sânge în două circuite: circulaţia mare (sistemică) și circulaţia mică (pulmonară). Legătura dintre cele două circuite este asigurată de inimă. În inimă, cele două tipuri de sânge nu se amestecă, datorită structurii inimii.

Amintește-ți culorile convenționale pentru sângele oxigenat și sângele neoxigenat pe care le-ai învățat la funcția de respirație.

Inima

Inima este un organ vital, localizat în cutia toracică, între cei doi plămâni, fiind inferior în contact cu diafragma (fig. 30).

Inima are dimensiunea unui pumn, are masa de aproximativ 300 g și o formă conică. Vârful ei este orientat în jos, spre stânga. La baza inimii, în partea sa superioară, sunt vizibile vasele mari de sânge, cu care inima comunică direct.

Inima este un organ musculo-cavitar, format dintr- un perete muscular și din patru camere sau cavităţi.

Camerele inimii sunt două atrii (camere mai mici, aflate mai sus) și două ventricule (mai mari decât atriile și localizate sub ele). Delimitările dintre cele patru camere sunt vizibile și la suprafaţa inimii.

Jumătatea stângă și jumătatea dreaptă din inimă nu comunică direct între ele; între atrii există un perete despărţitor, septul interatrial, iar între cele două ventricule, septul interventricular.

Fig. 30. Localizarea inimii

Jumătatea dreaptă (atriul drept și ventriculul drept) conţine sânge neoxigenat, iar jumătatea stângă (atriul stâng și ventriculul stâng) conţine sânge oxigenat. Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista aceste septuri din inimă?

Fiecare atriu poate comunica cu ventriculul corespondent printr‑un orificiu prevăzut cu o poartă cu sens unic, valva atrio-ventriculară, care permite trecerea sângelui de la atrii la ventricule. La trecerea sângelui din ventricule în artere se află valvele semilunare, care opresc întoarcerea sângelui din arterele mari în ventricule.

Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista valve între atrii și ventricule? Dar la baza arterelor mari?

Dicţionar

• atrium – (latină) curtea de la intrarea într-o clădire.

• ventriculus – (latină) cameră mică.

Cuprins: