×

Cuprins:

FUNCȚIILE DE NUTRIȚIE ÎN LUMEA VIE
2
Aplicaţii
Deși sistola atrială și sistola ventriculară nu încep în același timp, durata ciclului cardiac în atrii și în ventricule este aceeași. Ciclul cardiac are o durată care depinde de frecvenţa cardiacă. Cu cât frecvenţa este mai mare, cu atât durata lui este mai mică. Pentru o frecvenţă cardiacă normală de 75 de bătăi/minut, durata unui ciclu cardiac va fi 60 s : 75 = 0,8 s. Scrie o formulă de calcul pentru durata ciclului cardiac.
Sistola ventriculară durează în mod normal de trei ori mai mult decât sistola atrială. Cu aceste informaţii, realizează și completează un tabel similar cu cel de mai jos. Verifică rezultatele obţinute.
Camerele inimii Durata sistolei Durata diastolei Durata ciclului cardiac
Atriile 0,1 secunde ? ?
Ventriculele ? ? 0,8 secunde
Află mai mult!
1. În sistola atrială, atriile trimit sânge în ventriculele aflate în diastolă. Astfel, ventriculele care conțineau deja sânge, sunt umplute complet.
2. După golire, atriile se relaxează (diastolă) pentru a se umple din nou cu sângele adus de vene. Unda de contracție a ajuns la ventricule, care încep să se contracte (sistola ventriculară). Ca sângele să nu se întoarcă din ventricule în atrii, valvele dintre ele se închid. Prin contracţia pereţilor ventriculelor, presiunea sângelui din ventricule devine mai mare decât presiunea din arterele mari, deschizând valvele semilunare; sângele trece din ventricule în artere.
3. După golire, ventriculele se relaxează, iar presiunea din ele scade. Pentru a opri întoarcerea sângelui în ventricule, valvele semilunare se închid.
Fig. 33. Ciclul cardiac
Fig. 33. Ciclul cardiac
Deoarece presiunea din ventricule devine mai mică decât cea din atrii, valvele dintre ele se deschid și sângele curge din atrii în ventricule, până la o nouă sistolă atrială. Pentru 0,4 secunde, cele patru camere se relaxează simultan (diastola generală, scurta perioadă de odihnă a inimii din fiecare ciclu cardiac, care îi permite să funcţioneze toată viaţa.
La închiderea valvelor se produc vibraţii care produc zgomote cardiace, sunete ce pot fi percepute cu stetoscopul; ele dau informaţii despre modul de funcţionare a inimii, fiind ascultate și la măsurarea tensiunii arteriale. Zgomotul sistolic (I), mai lung, mai jos, mai intens, este produs de închiderea valvelor atrio-ventriculare; zgomotul diastolic (II), produs de închiderea valvelor semilunare este mai scurt, mai ascuţit, mai slab. Ce indică denumirea acestor zgomote?
Dicţionar
• stetoscop – instrument medical cu ajutorul căruia sunt percepute zgomotele produse de diverse organe interne.
85