Vertebratele au un sistem circulator închis, pentru deplasarea sângelui cu viteză mare și cu presiune
mare. La nivelul capilarelor se asigură atât oxigenarea sângelui (cu transformarea sângelui neoxigenat
în sânge oxigenat), cât și aprovizionarea organelor cu oxigen și alte substanţe (cu transformarea
sângelui oxigenat în sânge neoxigenat). Aceste transformări au loc la toate vertebratele, indiferent
de tipul lor de respiraţie. Totuși, prezenţa unor organe respiratorii diferite determină unele diferenţe
în organizarea sistemului circulator la vertebrate (fig.42).
Fig. 42.
Tipuri de circulație la vertebrate
Amintește-ţi
•
Care sunt cele două circuite ale sângelui la om? În ce circuit are loc oxigenarea sângelui?
Care sunt tipurile de respiraţie ale vertebratelor?
La pești, inima este bicamerală, cu un singur atriu (care recuperează sângele neoxigenat) și un singur
ventricul (care pompează sângele neoxigenat). La fiecare pulsaţie, ventriculul pompează doar
sânge neoxigenat spre branhii, de unde sângele oxigenat este distribuit în corp. În fiecare ciclu cardiac,
sângele trece o singură dată prin inimă. Acest tip de circulaţie este numit circulaţie simplă (fig.42a)
La celelalte vertebrate există două circuite; ele au circulaţie dublă (fig.42b, c).
La amfibieni și la reptile, inima este tricamerală, având două atrii și un ventricul. Sângele pompat de
inimă este un amestec de sânge oxigenat și sânge neoxigenat; amestecarea celor două tipuri de sânge
se face fie în inimă, în ventricul (la amfibieni și la majoritatea reptilelor – fig.42b), fie în arterele mari care
comunică printr-un orificiu (crocodilii au două ventricule complet separate). Deoarece sângele trimis în
corp este amestecat, circulaţia sângelui la amfibieni și reptile este o circulaţie dublă incompletă.
Păsările și mamiferele au o circulaţie dublă completă, având cele două jumătăţi ale inimii complet
separate. Inima lor are două atrii și două ventricule, separate și conectate ca inima umană. Inima trimite
simultan și separat sânge oxigenat și sânge neoxigenat, mărind eficienţa aprovizionării cu oxigen
și substanţe utile, necesare pentru aceste animale cu funcţii complexe și intense.