Fizicus: Hei, Mecanicus! Ce faci?

Mecanicus: Bună ziua, Profesore! Mă gândesc la mișcare. Am învățat despre mișcarea uniformă și încerc să îmi dau seama cum aș putea să mai numesc mișcarea neuniformă. Cred că dezordonată ar fi o denumire potrivită.

Fizicus: Nu neapărat! Dacă viteza nu rămâne constantă, atunci ea variază. Dar ar putea avea o variație „ordonată” sau uniformă.

Mecanicus: Cum adică variație uniformă?

Fizicus: De exemplu, viteza ar putea să crească. Dar creșterea ei ar putea să fie aceeași la fiecare secundă. Un corp care pornește din repaus ar putea să aibă după prima secundă de mișcare 4 m/s, după a doua secundă de mișcare 8 m/s, după a treia, 12 m/s și așa mai departe. Evident că spațiul parcurs în fiecare secundă ar fi mai mare decât cel parcurs în secunda anterioară și mai mic decât cel parcurs în secunda următoare.

Mecanicus: Cu alte cuvinte, în exemplul tău corpul ar avea aceeași accelerație de 4 m/s². Mă gândesc că asta este valabil și în cazul unei mișcări încetinite. Acolo viteza ar trebui să scadă cu aceeași măsură în fiecare secundă și distanțele parcurse în fiecare secundă să fie din ce în ce mai mici. Totuși, dacă aș vrea să experimentez acest tip de mișcare, mi s-ar părea greu.

Fizicus: Nu e deloc greu! Dacă vrei să vezi o mișcare accelerată uniform, lasă un corp să cadă de la o anumită înălțime. Iar dacă vrei să vezi o mișcare încetinită uniform, aruncă un corp pe verticală, în sus.