Structura pe grupe de vârstă și sexe se exprimă grafic prin piramida vârstelor (fig. 10).

Fig. 10 Piramida vârstelor – România, anul 2019 (Sursă: Institutul Național de Statistică)

Structura socio-economică reprezintă ponderea populației care lucrează într-un anumit sector economic. Există patru mari sectoare de activitate: primar (agricultură și minerit), secundar (industrie prelucrătoare și construcții), terțiar (transport, comerț, turism) și cuaternar (IT, cercetare științifică ș.a.). Sectoarele primar și secundar sunt caracteristice pentru statele în curs de dezvoltare din Africa, America de Sud, Asia, în timp ce în statele dezvoltate predomină sectoarele terțiar și cuaternar (Europa, America de Nord).

Structura pe medii de viață se referă la tipul de așezare în care locuiește o populație. Aglomerările umane se împart în așezări rurale și urbane. Statele în curs de dezvoltare au predominant populație rurală, în timp ce statele dezvoltate au peste 75% populație urbană.

Mobilitatea teritorială reprezintă deplasări ale populației dintr-o zonă în alta. Ele se numesc migrații. Acestea s-au produs în trecut, când aveau caracter colectiv, mai ales în perioada colonială, dar se produc și azi, având caracter individual (pentru căutarea unui loc de muncă) sau de grup (refugiați din calea războaielor, migranți din cauze climatice – secete prelungite, inundații catastrofale etc.).

Persoanele care părăsesc un stat se numesc emigranți, iar cei care sosesc într-un stat sunt numiți imigranți. Mobilitatea teritorială influențează răspândirea și densitatea populației pe glob.

Bilanțul migratoriu/sporul migratoriu reprezintă diferența dintre numărul imigranților și numărul emigranților. Acest parametru nu influențează numărul total al populației la nivel mondial, ci doar la nivel regional și local. În funcție de aria deplasării, migrațiile se clasifică în: migrații interne (se produc între aceleași granițe) și migrații internaționale (deplasări în alte state). După durată, migrațiile pot fi: definitive și repetitive (transhumanță, navetism). Alte tipuri de migrații sunt: deplasările în scop turistic, cele datorate persecuției politice, conflictelor armate, epidemiilor și dezastrelor naturale.

Fig. 11 Populație tânără

Aplică!