EUROPA – IDENTITATE GEOGRAFICĂ
UNITATEA III
Structura pe grupe de vârstă și sexe evidențiază accentuarea fenomenului
de îmbătrânire a populației pe fondul natalității reduse, a bilanțului
natural negativ și a mobilității populației.
Europa prezintă o pondere ridicată a populației vârstnice (peste 60 de
ani), fiind astfel continentul cu cea mai îmbătrânită populație. Între statele
cu cea mai îmbătrânită populație se remarcă: Italia, Suedia, Belgia, Grecia,
Germania ș.a. Statele cu cea mai mare pondere a populației tinere (între
0–20 ani) sunt: Albania, Irlanda, Islanda, Cipru (fapt datorat în mare parte
religiei și politicilor pronataliste).
Structura populației pe medii (rural/urban). În Europa locuiesc la
sate aproximativ 23% din locuitorii continentului și 77% la orașe (fig. 6).
Cu toate că există diferențieri regionale semnificative, Europa este continentul
cu cea mai redusă pondere a populației rurale.
Lectură
Citește cu atenție textul următor, apoi răspunde cerințelor de la finalul
textului.
O Europă care îmbătrânește: estimări demografice până în 2050
„Se preconizează o îmbătrânire semnificativă a populației Europei în
următorii 35 de ani. […] Estimările sugerează că tendința demografică de
îmbătrânire a populației va avea ca rezultat o creștere a ponderii populației
cu vârsta de minimum 65 de ani de la 18,2%, la începutul anului 2013, la
28,1% în 2050, în timp ce ponderea populației de vârstă activă va scădea de
la 66,2% la 56,9%.
[…] Se preconizează ca numărul persoanelor foarte vârstnice (definite
ca persoane cu vârstă de minimum 80 de ani) să crească într-un ritm chiar
și mai rapid, de peste două ori mai mare, urmând să atingă 57,3 milioane în
2050. Ca urmare a acestor tendințe diferite în cadrul grupurilor de vârstă, se
preconizează că rata demografică de dependență a persoanelor în vârstă
(persoane cu vârstă de minimum 65 de ani în raport cu cele cu vârste cuprinse
între 15 și 64 de ani) va crește de la 27,5%, la începutul anului 2013,
la aproximativ 50% în 2050. Aceasta înseamnă că în UE, unde în prezent
există patru persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârsta de
minimum 65 de ani, se va ajunge, în mai puțin de 40 de ani, la un raport de
două persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârsta de minimum
65 de ani.”
(Sursă: Eurostat – https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained)
1
Care va fi, conform estimărilor Eurostat, ponderea populației cu vârsta
de peste 65 ani în anul 2050, comparativ cu anul 2013?
2
Care este tendința generală în ceea ce privește ponderea populației de
vârstă activă? Va crește sau va scădea? Cu cât?
3
Explică de ce specialiștii consideră că procesul accentuat de îmbătrânire
demografică va pune o presiune crescândă pe populația activă în viitor.
Amintește-ți!
Cum se numește reprezentarea
grafică prin care este
redată distribuția populației
pe grupe de vârstă și sexe?
Fig. 6 Distribuția populației
pe medii (rural/urban)
(Sursă: https://statisticstimes.com/ demographics/world-urban-population.php)
pe medii (rural/urban)
(Sursă: https://statisticstimes.com/ demographics/world-urban-population.php)
Discută!
În tabelul de mai jos este
redată ponderea populației
vârstnice în două state europene,
în perioada 1980–2020.
De ce în Italia ponderea
populației vârstnice
este mai mare decât în
Irlanda? Cu cât a crescut
ponderea populației
vârstnice în anul 2020
față de anul 1980 în Italia?
Dar în Irlanda?
Care sunt implicațiile sociale
și economice pentru
fiecare stat, pe termen
lung?
| Statul | Italia | Irlanda |
| 1980 | 13,5% | 10,7% |
| 1990 | 14,9% | 11,4% |
| 2000 | 18,2% | 11,2% |
| 2010 | 20,4% | 11,3% |
| 2020 | 23,3% | 14,4% |
57