Fig. 1 Atena

Fig. 2 Lisabona

Fig. 3 Varșovia

Știai că…?

Fig. 4 Reykjavik (Islanda)

Europa se caracterizează printr-un nivel ridicat al urbanizării, dar cu diferențieri teritoriale importante. Există, așadar, țări în care peste 90% din populație locuiește în mediul urban (Marea Britanie, Belgia, Malta) și țări cu mai puțin de 50% populație urbană (Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina, Albania).

Orașele se clasifică în funcție de: vechime, mărimea demografică, funcții economice etc.

După vechime, în Europa există diferite generații de orașe, de la cele antice până la cele medievale și moderne. Cele mai vechi orașe antice sunt construite în perioada greacă pe litoralul Mării Mediterane și al Mării Negre (Atena – fig. 1, Tomis – actualul oraș Constanța, Callatis – Mangalia de astăzi) și în perioada romană (Londra – Londinium, Paris – Luteția, Roma, Viena – Vindobona, Lisabona – Olissipona – fig. 2 etc.). În perioada Evului Mediu se dezvoltă orașe precum: Moscova, Kiev, Madrid, Praga, Varșovia (fig. 3), Budapesta, București, iar în perioada modernă: Manchester, Liverpool, Rotterdam, Sankt Petersburg ș.a.

După mărimea demografică, cele mai mari orașe europene (fig. 5), cu o populație de peste 10 milioane de locuitori (inclusiv zona metropolitană) sunt: Moscova, Londra și Paris. Cele mai multe orașe mari au o populație cuprinsă între 1 și 10 milioane de locuitori, precum: Berlin, Madrid, Roma, Viena, București.

Fig. 5 Principalele orașe europene